1 România în contextul pieţei globale de jocuri de noroc
2.1 Impactul cumulat al sectorului jocurilor de tip slotmachine şi al pariurilor în cotă fixă în România
2.2 Sectorul jocurilor de tip slot-machine
2.3 Sectorul pariurilor în cotă fixă
3 Concluzii
Secţiunea 1: România în contextul pieţei globale de jocuri de noroc
Piaţa jocurilor de noroc din România s-a situat în jurul valorii de 650 milioane EUR în 2012, reprezentând 0,23% din piaţa europeană.
Venit brut din jocuri de noroc (GGR)1, milioane EUR:
Evoluţia pieței
• Piaţa jocurilor de noroc a suferit o schimbare majoră în 2009 odată cu schimbarea legislaţiei privind desfăşurarea şi organizarea jocurilor de noroc.
• Introducerea limitei minime de 50 de aparate pe operator, limitelor de 2-5 aparate în locaţiile de pariuri şi loto, 3-5 în locaţiile de bar şi alte locaţii mici şi minim 15 în sălile de jocuri dedicate, precum şi noul nivel crescut al taxelor au contribuit la dispariţia anumitor organizatori din piaţă.
• Cea mai spectaculoasă scădere a numărului a avut loc în segmentul jocurilor de tip slot-machine, unde numărul organizatorilor s-a redus de la 1.200 în iunie 2009 la 411 în decembrie 2012.
• Segmentul jocurilor online a crescut semnificativ în ultimii ani, observându-se tendinţa jucătorilor de a migra online. Lipsa organizatorilor on-shore în România face ca acest segment să nu fie impozitat şi deci să ameninţe cota de piaţă a organizatorilor land-based autorizaţi şi veniturile fiscale colectate în piaţa jocurilor de noroc online.
• Analiza profitabilităţii industriei arată diferenţe între diferitele sub-segmente, cu media profitului operaţional situându-se în jurul a 9%.
Nota: Jocurile de noroc online sunt excluse din valoarea pieţei prezentată
Secţiunea 2.1: Impactul cumulat al sectorului jocurilor de tip slot-machine şi al pariurilor în cotă fixă în România
Salariile, taxele de exploatare şi chiriile pentru spaţii totalizează aproximativ 70% din cheltuielile operaţionale în sector.
Structura tipică a cheltuielilor unui organizator în sectorul jocurilor de tip slot-machine şi pariuri % din total cheltuieli:
Structura cheltuielilor
• Cea mai mare categorie de cheltuieli ale unui organizator tipic este reprezentată de salarii, totalul salariilor estimate a fi plătite în sector însumând aproximativ 90 milioane EUR în 2012, pentru ambele sub-sectoare analizate.
• Chiriile cu spaţiile comerciale reprezintă a doua mare categorie de cheltuieli, valoarea totală estimată a chiriilor plătite ca urmare a locaţiilor de joc şi pariuri situându-se în jurul valorii de 80-90milioane EUR.
• Alte cheltuieli sunt reprezentate de cheltuielile cu achiziţia de bunuri şi servicii pentru susţinerea activităţii, mentenanţa aparatelor, metrologie, chirii
datorate pentru utilizarea aparatelor, bunurile vândute în cadrul barurilor, transport, premii oferite în cadrul tombolelor etc.
• Pentru majoritatea cheltuielilor, exceptând salariile şi taxele de autorizare, operatorii plătesc TVA fără drept de deducere, contribuind astfel în mod direct la bugetul de stat consolidat.
• Structura cheltuielilor indică sectoarele adiacente cele mai importante, care sunt influenţate cel mai mult de activitatea în sectorul de jocuri de tip slotmachine şi pariuri:
o Imobiliare;
o Ultilităţi;
o Media şi publicitate; etc.
Sursa: Estimări PwC pe baza chestionării organizatorilor de jocuri de noroc, interviuri cu experţi, Ministerul Finanţelor Publice.
Cele două sectoare au generat în 2012 în mod direct şi indirect 709 milioane EUR din PIB-ul României, 38.500 locuri de muncă şi 333 milioane EUR în taxe şi impozite
Secţiunea 2.2: Sectorul jocurilor de tip slot-machine
Piaţa jocurilor de tip slot-machine din România a crescut uşor în ultimii doi ani, ajungând la o valoare de aproximativ 420 milioane EUR în 2012
Piaţa jocurilor de tip slot-machine din România
• Piaţa jocurilor de tip slot-machine în România este estimată la 400-450 milioane EUR în 2012, excluzând veniturile din piaţa nefiscalizată (neagră).
• Ca urmare a modificărilor legislative piaţa a trecut printr-o restructurare, marii organizatori de jocuri de noroc consolidându-şi poziţia în piaţă prin creşterea cotei de piaţă.
• Creşterea ulterioară 2009 a fost generată de creşterea numărului de aparate, generată în mare de operatorii deja existenţi pe piaţă.
Sursa: Estimări PwC pe baza chestionării organizatorilor, interviuri cu experţi, Ministerul Finanţelor Publice, EUROMAT, Romslot, AOJPNR
România se situează sub media europeană în ceea ce priveşte numărul de aparate de joc raportat la populaţie:
Raportând venitul brut din jocuri de tip slot-machine la numărul de locuitori, România se distanţează şi mai mult de media ţărilor analizate.
Nota: Venitul brut din jocuri de noroc (GGR, Gross Gaming Revenue) reprezintă diferenţa dintre total încasări (in) şi total plăţi ca premii câştigate (total out)
Ţările incluse în analiză sunt membre EUROMAT (European Gaming and Amusement Federation)
Sursa: EUROMAT, AOJPNR, analiza şi estimări PwC
Piata jocurilor de tip slot-machine din România este definită de trei segmente cu caracteristici diferite
Structura pieţei jocurilor de tip slot-machine din România GGR, 2012, milioane EUR
Piaţa jocurilor de tip slot-machine din România
Valoarea pieţei este influenţată de structura locaţiilor unde se situează aparatele de joc:
• Săli de joc dedicate, cu mai mult de 15 aparate pe locaţie, totalizând aproximativ 18.000 aparate în 2012 care generează în medie un venit (GGR) de aproximativ 1000 EUR/lună/aparat;
• Baruri şi alte locaţii mici, cu 3-5 aparate de joc pe locaţie, totalizând aproximativ 29.000 aparate în 2012 care generează în medie un venit (GGR) de aproximativ 400 EUR/lună/aparat;
• Agenţii de pariuri, cu 2-5 aparate de joc pe locaţie, totalizând aproximativ 8.000 aparate în 2012 care generează în medie un venit (GGR) de aproximativ 700 EUR/lună/aparat.
Sursa: Estimări PwC pe baza chestionării organizatorilor de jocuri de noroc, interviuri cu experţi, Ministerul Finanţelor Publice
Din punct de vedere al numărului de organizatori, piața jocurilor de tip slot-machine este relativ fragmentată


(% din nr. de aparate şi cifra de afaceri detinut de un anumit nr. de operatori)
• Distribuţia aparatelor de tip slot-machine în ţară este influenţată de populaţia localităţilor unde sunt amplasate şi de veniturile acestora. Analiza densității numărului de aparate raportat la populaţia existentă arată un anumit grad de corelaţie cu veniturile populaţiei.
• Piaţa este relativ fragmentată, primii jucători din piaţă deţinând o cotă mică de aparate. De exemplu, primii 10 organizatori din piaţă după numărul de aparate deţin cumulat 10% din totalul aparatelor de joc.
• Concentrarea pieţei în funcţie de cifra de afaceri este maimare decât cea în funcţie de numărul de aparate,primii 10 organizatori deţinând împreună o cotă de piaţă de aproximativ 33% din total cifră de afaceri.
Sursa: Lista licenţelor de exploatare active la 30 august 2013, publicată de Ministerul Finanţelor Publice
Sectorul jocurilor de tip slot-machine contribuie cu 0.1% în mod direct la PIB-ul României şi cu încă 0.3% în mod indirect
Contribuţia directă şi indirectă a sectorului de jocuri de tip slot-machine la PIB
2012, milioane EUR
Contribuţia la PIB
• Pentru scopul calculului impactului economic, sectorul jocurilor de tip slot-machine include veniturile generate de organizatori din operarea aparatelor de joc şi veniturile generate de activităţile conexe desfăşurate în locaţiile de joc (activităţi de bar), estimate la aproximativ 5% din valoarea veniturilor generate de jocuri.
• Sectorul contribuie la Produsul Intern Brut (PIB) al României prin valoarea adăugată consumului intermediar efectuat în alte industrii adiacente în amonte (imobiliare, utilităţi, FMCG, retail, servicii etc.) Valoarea adăugată totală reprezintă diferenţa dintre veniturile totale generate de sector înainte de impozitare şi costuri cu terţii (costuri-salarii).
• Prin achiziţia de bunuri şi servicii din sectoarele adiacente, sectorul de jocuri de noroc şi pariuri în cotă fixă determină creşterea cifrei de afaceri în aceste sectoare şi deci o contribuţie adiţională la PIB. Multiplicatorul cifrei de afaceri este 4.8, ceea ce înseamnă că fiecare EUR din venitul sectorului de jocuri de tip-slot machine generează 4.8 EUR de venit al furnizorilor.
Sursa: Estimări PwC pe baza chestionării organizatorilor, interviuri cu experţi, Ministerul Finanţelor Publice, INS – Tabelul intrări-ieşiri pentru România
Notă: Totalul cifrei de afaceri generate în economia românească aproximat de valoarea totală a PIB la care se adaugă importurile
Sectorul jocurilor de tip slot-machine din România generează direct 17.000 locuri de muncă şi 10.066 locuri de muncă indirect
Impactul direct şi indirect al sectorului de jocuri de tip slot-machine asupra forţei de muncă 2012
Impactul economic şi social
• În absenţa locurilor de muncă generate în sectorul jocurilor de tip slotmachine, rata şomajului1) ar creşte la 7.21% (2012)
• Prin creşterea activităţii furnizorilor de bunuri şi servicii pentru organizatorii de jocuri de tip slot-machine, sunt create noi locuri de muncă în aceste sectoare adiacente. Atunci când este luat în calcul efectul indirect asupra acestor sectoare, impactul asupra forţei de muncă este şi mai mare: în absenţa locurilor de muncă generate în mod direct şi indirect, rata şomajului ar creşte la 7.31% (2012).
• Un efect direct al creşterii numărului şomerilor este necesitatea plăţilor de ajutor de şomaj din bugetul statului. Faptul că sectorul generează locuri de muncă implică o economie a bugetului statului cu ajutorul de şomaj aferent.
• Creşterea numărului de şomeri cu numărul angajaţilor direcţi ar antrena o creştere a ajutorului de şomaj oferit din bugetul statului echivalent a 15 milioane EUR în 2012, iar când efectul indirect este luat în calcul, impactul este de 23.5milioane EUR.
Fiecare două locuri de muncă ocupate în sectorul jocurilor de tip slot-machine generează un loc de muncă adiţional în sectoarele furnizoare de bunuri şi servicii
Sursa: Ministerul Finanţelor Publice, Estimări PwC pe baza chestionării organizatorilor de jocuri de noroc, INS, ANOFM, Guvernul României
1)Nota: Rata şomajului calculată conform definiției Biroului Internaţional al Muncii, include şomerii înregistraţi şi neînregistraţi la ANOFM
Sectorul jocurilor de tip slot-machine contribuie cu aproximativ 255 milioane EUR la veniturile fiscale ale bugetului de stat
Contribuţia directă şi indirectă a sectorului de jocuri de tip slot-machine la veniturile fiscale în România, 2012, milioane EUR
Taxele şi contribuţiile colectate ca urmare a impactului direct însumează 47% din totalul cifrei de afaceri în sectorul jocurilor de tip slot-machine din România
Sursa: Estimări PwC pe baza chestionării organizatorilor de jocuri de noroc, Ministerul Finanţelor Publice, Guvernul României
Secţiunea 2.3: Sectorul pariurilor în cotă fixă
România se situează sub medie în ceea ce priveşte venitul brut din activităţi de pariuri în cotă fixă per capita
Venitul brut din activităţi de pariuri în cotă fixă / capita
Comparaţii internaţionale
• Venitul brut din activităţile de pariuri în cotă fixă (GGR) per capita în România se situează mult sub media tărilor analizate, fiind de 4 ori mai mic decât media ţărilor incluse în analiză.
• Diferenţele între valorile GGR/capita sunt puternic influenţate de veniturile jucătorilor, însă şi de legislaţia specifică fiecărei ţări.
• În Germania de exemplu, valorile mici ale GGR pe capita se datorează legislaţiei restrictive, care deşi a fost schimbată începând cu 1 iulie 2012, a eşuat în a oferi licenţe şi a atrage operatori interesaţi din cauza procedurilor defectuoase de implementare.
Nota: Venitul brut din jocuri de noroc (GGR, Gross Gaming Revenue) reprezintă diferenţa dintre total încasări (in) şi total plăţi ca premii câştigate (total out)
Ţările incluse în analiză sunt membre EUROMAT (European Gaming and Amusement Federation)
Sursa: EUROMAT, H2CG, Eurostat, analiza şi estimări PwC
Piaţa pariurilor în cotă fixă în România a ajuns la o valoare de aproximativ 110milioane EUR în 2012
Piaţa pariurilor în cotă fixă din România
• Piaţa pariurilor în cotă fixă din România a fost estimată la 100- 130milioane EUR în 2012, venituri generate de organizatorii de pariuri în aproximativ 26o0 de agenţii în ţară.
• În plus faţă de activităţile de pariuri în cotă fixă, organizatorii de pariuri deţin şi operează jocuri de tip slot-machine, veniturile din acestea completând cifra de afaceri generată strict din activităţi de pariuri.
• Veniturile generate în cadrul agenţiilor de pariuri prin operarea de jocuri (de agenţiile de pariuri şi de alte firme) a fost estimată la aproximativ 67 milioane EUR în 2012, bazat pe un număr de aproximativ 8000 aparate şi un venit mediu lunar de 700 EUR/aparat.
• Sumele generate prin operarea pariurilor în cotă fixă de Loteria Română nu sunt incluse în analiză.
Sursa: Estimări PwC pe baza chestionării organizatorilor de jocuri de noroc, interviuri cu experţi, Ministerul Finanţelor Publice, Romanian Bookmakers
Sectorul pariurilor în cotă fixă contribuie cu 0.03% în mod direct la PIB-ul României şi cu încă 0.08% în mod indirect
Contribuţia directă şi indirectă a sectorului pariurilor în cotă fixă la PIB
2012, milioane EUR
Contribuţia la PIBâ
• Pentru scopul calculului impactului economic, sectorul pariurilor în cotă fixă include veniturile generate exclusiv din activitatea de pariuri şi nu include veniturile din operarea jocurilor de tip slot-machine, care sunt incluse în calculul impactului economic al sectorului jocurilor de slot-machine.
• Sectorul contribuie la Produsul Intern Brut (PIB) al României prin valoarea adăugată consumului intermediar efectuat în alte industrii adiacente în amonte (imobiliare, utilităţi, FMCG, retail, servicii etc.). Valoarea adăugată totală reprezintă diferenţa dintre veniturile totale generate de sector înainte de impozitare şi costuri cu terţii (costuri-salarii).
• Prin achiziţia de bunuri şi servicii din sectoarele adiacente, sectorul de pariuri în cotă fixă determină creşterea cifrei de afaceri în aceste sectoare şi deci o contribuţie adiţională la PIB. Multiplicatorul cifrei de afaceri este 4.8, ceea ce înseamnă că fiecare EUR din venitul sectorului de pariuri în cotă fixă generează 4.8 EUR de venit al furnizorilor.
Sursa: Estimări PwC pe baza chestionării organizatorilor, interviuri cu experţi, Ministerul Finanţelor Publice, INS – Tabelul intrări-ieşiri pentru România
Notă: Totalul cifrei de afaceri generate în economia românească aproximat de valoarea totală a PIB la care se adaugă importurile
Sectorul pariurilor în cotă fixă generează în România direct 7.500 locuri de muncă şi 4.000 locuri de muncă indirect
Impactul direct şi indirect al sectorului de pariuri în cotă fixă asupra forţei de muncă
Impactul economic şi social
• În absenţa locurilor de muncă generate în sectorul pariurilor în cotă fixă, rata şomajului1) ar creşte la 7.11% (2012).
• Prin creşterea activităţii furnizorilor de bunuri şi servicii pentru operatorii pariuri, sunt create noi locuri de muncă în aceste sectoare adiacente. Atunci când este luat în calcul efectul indirect asupra acestor sectoare, impactul asupra forţei de muncă este şi mai mare: în absenţa locurilor de muncă generate în mod direct şi indirect, rata şomajului ar creşte la 7.15%.
• Un efect direct al creşterii numărului şomerilor este necesitatea plăţilor de ajutor de şomaj din bugetul statului. Faptul că sectorul generează locuri de muncă implică o economie a bugetului statului cu ajutorul de şomaj aferent.
• Creşterea numărului de şomeri cu numărul angajaţilor direcţi ar antrena o creştere a ajutorului de şomaj oferit din bugetul statului echivalent a 6.6milioane EUR în 2012, iar când efectul indirect este luat în calcul, impactul este de 10.3milioane EUR.
Fiecare două locuri de muncă ocupate în sectorul pariurilor în cotă fixă generează un loc de muncă adiţional în sectoarele furnizoare de bunuri şi servicii
Sursa: Ministerul Finanţelor Publice, Estimări PwC pe baza chestionării organizatorilor de jocuri de noroc,INS, ANOFM, Guvernul României
1)Nota: Rata şomajului calculată conform definitiei Biroului Internaţional al Muncii, include şomerii înregistraţi şi neînregistraţi la ANOFM
Sectorul pariurilor în cotă fixă contribuie cu aproape 80 milioane EUR la veniturile fiscale ale bugetului de stat
Contribuţia directă şi indirectă a sectorului de pariuri în cotă fixă la veniturile fiscale în România
2012, milioane EUR
Taxele şi contribuţiile colectate ca urmare a impactului direct însumează 56% din totalul cifrei de afaceri în sectorul pariurilor în cotă fixă din România
Taxele şi contribuţiile colectate ca urmare a impactului direct însumează 56% din totalul cifrei de afaceri în sectorul pariurilor în cotă fixă din România
Sursa: Estimări PwC pe baza chestionării organizatorilor de jocuri de noroc, Ministerul Finanţelor Publice, Guvernul României
Secţiunea 3: Concluzii
Industria contribuie cu 709 mil. EUR la PIB, generând 38.500 de locuri de muncă şi având o contribuţie de 333 mil. EUR la bugetul de stat
• Pentru calculul contribuţiei la PIB al sectorului jocurilor de tip slot-machine şi pariurilor în cotă fixă au fost considerate veniturile generate de organizatori din operarea aparatelor de joc , veniturile generate de activităţile conexe desfăşurate în locaţiile de joc şi veniturile generate de organizatorii de pariuri în cotă fixă.
• Industria contribuie la PIB prin valoarea adăugată consumului intermediar efectuat în alte industrii adiacente în amonte(diferenţa dintre veniturile totale generate de industrie înainte de impozitare şi costuri cu terţii). Prin achiziţia de bunuri şi servicii din sectoarele adiacente, fiecare EUR din venitul industriei este multiplicat de aproximativ 5 ori şi generează aproximativ 5 EUR de venit în alte industrii.
• Fiecare două locuri de muncă ocupate în industrie generează un loc de muncă adiţional în sectoarele furnizoare de bunuri şi servicii.
• Contribuţia la bugetul de stat provine din colectarea impozitului pe profit, contribuţiilor la bugetul asigurărilor sociale, taxelelor specifice sectorului, TVA-ului nedeductibil plătit de jucători şi TVA-ului colectat din consumul angajaţilor.